Sukhoi Su-24 Fencer

Tip: Avion multirol (interdictie aeriana si atac la sol).
Producator: Sukhoi.
Performante: Viteza maxima 1315 km/h (1.07 Mach) la nivelul marii sau 1.35 Mach la altitudine mare; plafon de serviciu 11000 m. Viteza ascensionala 150 m/s.
Greutate: Gol 22300 kg cu o greutate maxima de decolare: 43755 kg.
Dimensiune: Anvergura 17.64 m (aripile extinse) sau 10.37 (aripile retactate); lungime 22.53 m; inaltime 6.19 m; suprafata aripilor 55.2 m patrati.
Armament: 1x23 mm GSh-6-23 tun cu 500 lovituri, precum si 8 puncte de acrosare cu o capacitate de pana la 8000 kg de munitie in diferite combinatii - rachete aer-aer, rachete aer-sol precum si bombe).
Variante: Su-24 - prima versiune produsa in 1971-1983, Su-24M ('Fencer-D') - varianta imbunatatita pentru realimentarea in zbor precum si extinderea capabilitatilor de atac, Su-24MK ('Fencer-D') - versiune de export a Su-24M fabricat intre 1988-1992 pentru Algeria, Iran, Irac, Libia si Siria, Su-24MR ('Fencer-E') - varianta dedicata recunoasterii tactice, Su-24MP ('Fencer-F') - varianta ELINT (ELectronic Signals INTelligence - spionaj strategic) folosita la inlocuirea lui Yak-28 PP Brewer-E.
Operatori: Uniunea Sovietica (statele de dupa dezmembrare), Rusia, Ucraina, Uzbekistan, Siria, Algeria, Angola, Azerbaijan, Belarus, Iran, Irak, Libia.

F/A-18 Hornet

Tip: Avion multirol (atac aerian si la sol).
Producator: McDonnell Douglas/Boeing Northrop.
Performante: Viteza maxima 1915 km/h; plafon de serviciu 15000 m. Viteza ascensionala 254 m/s.
Greutate: Gol 11200 kg cu o greutate maxima de decolare: 23400 kg.
Dimensiune: Anvergura 12.3 m; lungime 17.1 m; inaltime 4.7 m; suprafata aripilor 38 m patrati.
Armament: 1x20 mm M61 Vulcan tun rotativ cu 578 lovituri, precum si 2 puncte de acrosare pe varful aripilor pentru rachete aer-aer, 4 puncte de acrosare pe aripi si 3 puncte de acrosare sub fuselaj cu o capacitate de pana la 6215 kg de munitie in diferite combinatii - rachete aer-aer, rachete aer-sol precum si bombe).
Variante: F/A-18A este varianta cu un singur loc, F/A-18B varianta biloc (folosita in special pentru antrenament), F/A-18C este varianta monoloc imbunatatita la mijlocul anilor 1989, iar varianta F/A-18D (biloc)este folosita ca versiune de lupta pentru toate conditiile meteo, pe locul din spate fiind transferate controlul armamentului precum si al sistemelor de bruiere, F/A-18E (monoloc) si F/A-18F Super Hornet (biloc) sunt versiunile ce au suferit modificari radicale de design si avionica.
Operatori: SUA (United States Air Force, U.S. Navy si U.S. Marines), Australia, Finlanda, Kuweit, Malaezia, Spania, Suedia.

Observatie: Macheta prezentata anterior este de la firma Italeri si are schema de camuflaj a US Navy precum si insemnele VFA-106.

F-4 Phantom II

Tip: Interceptor bombardier.

Producator: McDonnell Douglas
Performante: Viteza maxima 2370 km/h; plafon de serviciu 18300 m. Viteza ascensionala 210m/s.

Greutate: Gol 13757 kg cu o greutate maxima de decolare: 28030 kg.

Dimensiune: Anvergura 11.7 m; lungime 19.2 m; inaltime 5 m; suprafata aripilor 49.2 m patrati.

Armament: 1xSUU-23/A 20 mm tun, precum si 9 puncte de acrosare cu o capacitate de pana la 8480 kg de munitie in diferite combinatii - rachete aer aer, rachete aer sol precum si bombe).

Variante: F-4A, B, J, N si S - variante pentru U.S. Navy si U.S. Marines, F-110 Spectre, F-4C, D si E - variante pentru U.S. Air Force F-4G Wild Weasel V - versiune dedicata SEAD (Suppression of Enemy Air Defenses) versiune cu avionica si radar imbunatatite, aceasta versiune fiind transformata din varianta F-4E, F-4K si M - variante pentru armata britanica reechipate cu motoare Rolls-Royce, F-4EJ - versiune simplificata a F-4E exportata in Japonia, F-4F - versiune simplificata a F-4E exportata in Germania, QF-4B, E, G, N si S - avioane retrase si convertite in versiuni teleghidata pentru studiul si dezvoltarea noilor arme si a sistemelor de aparare, RF-4B, C, si E - versiuni de recunoastere tactica.

Operatori: SUA (United States Air Force, U.S. Navy si U.S. Marines), Australia, Egipt, Germania, Marea Britanie, Grecia, Iran, Israel, Japonia, Spania, Corea de Sud, Turcia.

A-10 Thunderbolt II

Tip: Suport aerian cu raza scurta si atac la sol.
Producator: Fairchild-Republic

Performante: Viteza maxima 706 km/h; plafon de serviciu 13700 m. Viteza ascensionala 30m/s.
Greutate: Gol 11321 kg cu o greutate maxima de decolare: standard 13782 kg, suport aerian 21361 kg si atac antitanc 19083 kg.
Dimensiune: Anvergura 17.53 m; lungime 16.26 m; inaltime 4.47 m; suprafata aripilor 47.0 m patrati.
Armament: 1x30 mm GAU-8/A Avenger tun rotativ cu 1174 lovituri, precum si 11 puncte de acrosare (8 localizate sub aripi si 3 sub fuselaj cu o capacitate de pana la 7260 kg de munitie in diferite combinatii - rachete aer aer, rachete aer sol precum si bombe).
Variante: YA-10A varianta pre-productie (12 au fost construite), A-10A cu un singur loc versiuni de suport aerian si atac la sol, OA-10A A-10As folosit pentru control aerian aeropurtat, YA-10B Night/Adverse Weather prototip biloc experimental, folosit pentru zborurile de noapte in conditii meteorologice extreme.
Operatori: SUA (United States Air Force, Air National Guard, Air Force Reserve Command).

Observatie: Macheta prezentata anterior este de la firma Italeri si are schema de camuflaj a US Air Force precum si insemnele 706th TFS cu baza la New Orleans, LA, 1992.

Fokker D.VII

Tip: Avion de vanatoare.
Producator: Fokker-Flugzeugwerke
Performante: Viteza maxima 186 km/h; plafon de serviciu 5970 m. Viteza ascensionala 240m/min.
Greutate: Gol 698 kg cu o greutate maxima de decolare de 878 kg.
Dimensiune: Anvergura 8.93 m; lungime 6.93 m; inaltime 2.80 m; suprafata aripilor 20.20 m patrati.
Armament: doua mitraliere calibrul 7.92 mm LMG 08/15 "Spandau".
Variante: V 11 : Prototip, V 21 : Prototipcu aripi lipite, V 22 : Prototip cu patru pale de elice, V 24 : Prototip cu motor Benz Bz.IVü de 240 cp, V 31 : un D.VII agatat cu un carlig de doua planoare V 30, V 34 : D.VII dotat cu motor BMW IIIa de 185 cp, v 35 : varianta biloc cu motor BMW IIIa de 185 cp si un rezervor suplimentar, V 36 : D.VII varianta cu motor BMW IIIa de 185 cp si un rezervor suplimentar, V 38 : Prototip Fokker C.I.
Operatori: Germania (Fortele Aeriene Imperiale Germane), Bulgaria, Elvetia. Romania (postrazboi), SUA (postrazboi).





Observatie: Macheta prezentata mai sus este un model Foker D.VII vopsit total in alb si a apartinut celebrului Hermann Goring. Hermann Goring este in special cunoscut pentru cariera sa politica si militara din timpul celui de-al doilea razboi mondial, in Germania, dar putina lume stie despre inceputurile carierei sale in timpul primului razboi mondial. El a devenit faimos in WW1 cand a devenit unul dintre asii celei mai cunoscute escadrile "Circul Zburator" Jagdgeschwader 1 si a pilotat diferite tipuri de aparate printre care si modelul Fokker D.VII.

Ju-87 D-5 Stuka

Tip: Avion de bombardament in picaj cu 2 locuri (pilot si mitralior spate).
Producator: Junkers
Performante: Viteza maxima 408 km/h; viteza in picaj 600km/h; plafon de serviciu 9000 m. Raza de actiune cu bombe: 1165 km.
Greutate: Gol 2810 kg cu o greutate de decolare de 5720 kg.
Dimensiune: Anvergura 13.80 m; lungime 11.10 m; inaltime 3.90 m; suprafata aripilor 31.90 m patrati.
Armament: doua mitraliere fata 7.92 mm MG 17, 1 mitraliera spate 7.92 mm MG 81Z (dubla MG 81) si o incarcatura nominala de 1000 kg bombe sau 1800 kg bombe in regim de supraincarcare, sau versiunea standard de echipare cu bombe 1×500 kg + 4×50 kg sau 1×1,000 kg.
Variante: Ju 87B, Ju 87 B-2, Ju 87D (bombardier in picaj), Ju 87G-1 (vanator de tancuri).
Operatori: Germania (Luftwaffe), Ungaria (Fortele Regale Aeriene Ungare), Italia (Regia Aeronautica), Japonia (Fortele Aeriene Imperiale Japoneze), Romania (Fortele Aeriene Regale Romane).

Observatie: Junkers Ju 87 sau Stuka (din germana Sturzkampfflugzeug = bombardier in picaj) a fost un avion de lupta german din timpul celui de-al doilea razboi mondial. A fost proiectat de Hermann Pohlmann, produs incepand cu anul 1935 iar in 1936 a fost folosit prima oara in lupta de Legiunea Condor, in razboiul civil spaniol. A fost una din cele mai de succes arme folosite de germani in blitzkrieg.

Acest avion, spre deosebire de bombardierele obisnuite ale timpului respectiv, putea sa intre in picaj controlat, avand astfel tinta mereu in vizor si trimitand bombele cu o precizie mult mai mare decat ar fi facut-o oricare alt bombardier clasic.

S-a observat ca, pe langa efectul devastator care il produceau bombele, sunetul avionului in picaj producea un efect de teroroare psihologica asupra liniilor inamice. Ulterior aceste aparate au fost dotate cu sirene pentru a spori efectul. Toate aceste capabilitati au fost observate de Ernst Udet, unul dintre cei mai mari eroi aeronautici ai primului razboi mondial. Acesta insa a supraestimat capacitatile avionului impunand ca toate bombardierele care urmau sa fie construite sa aiba aceasta posibilitate de a intra in picaj (punand astfel capat unor modele promitatoare precum bomardierele grele Heinkel He 177).

P-51D Mustang

Tip: Avion de vanatoare cu un singur loc
Producator: North American Aviation

Performante: Viteza maxima 703 km/h la 7620 m; plafon de serviciu 12770 m. Viteza de croaziera: 580 Km/h. Raza de actiune: 2655 km cu rezervoare suplimentare largabile.Greutate: Gol 3465 kg cu o greutate de decolare de 5490 kg.

Dimensiune: Anvergura 11.28 m; lungime 9.82 m; inaltime 4.16 m; suprafata aripilor 21.83 m patrati.

Armament: Sase mitraliere 12.7 mm M2Browning plus doua puncte de acrosare pentru bombe de pana la 907 kg sau 10 x 127 mm proiectile-racheta.

Variante: NA-73X: prototip original finantat privat, NA-73 Mustang Mk I, RAFXP-51: varianta de evaluare pentru RAF, NA-73: varianta pentru evaluare in US, NA-83 Mustang Mk I: a doua varianta de teste pentru RAF cu schimbari minore, P-51 (NA-91), P-51A (NA-99), XP-51B (NA-101) original “XP-78”, P-51B (NA-102/104) versiunea de productie a lui XP-51B, P-51C (NA-103/111) similar cu P-51 B construit inDallas TX , (nu Inglewood CA), P-51D (NA-109/111/122/124) versiunea de productie a lui XP-51 D, TP-51D versiunea biloc de antrenament a lui P-51D, ETF-51D: un TF-51D transformat pentru teste pe portavion, XP-51F (NA-105): versiunea usoara, P-51G (NA-105) doua avioane asemanatoare cu versiunea XP-51F (unul pentru RAF), P-51 K (NA-111) versiunea din Dallas a lui P-51D cu diametru mai mic al elicii, A-36A (NA-97) "Apache," mai tarziu "Invader," in final "Mustang"varianta de bombardament in picaj, F-6A: 57 P-51 cu 2 camere K24 montate in fuselaj pentru recunoastere aeriana, F-6D: 136 P-51 D cu camera in fuselaj, F-6K: 163 P-51 K cu camera in fuselaj.

Operatori: USAF, RAF, Noua Zeelanda, Australia, Suedia.

Observatie: P-51 a zburat pe aproape toata perioada razboiului ca si escorta de vanatoare a bombardierelor ce se aflau in misiune deasupra Germaniei, ajutand aliatii sa asigure superioritatea aeriana de la inceputul anului 1944. Deasemenea a fost folosit destul de putin si impotriva aviatiei japoneze in razboiul din Pacific.

Mustangul a inceput razboiul din Korea ca si principalul avion de vanatoare a Natiunilor Unite, dar a fost retrogradat ca si avion de atac la sol in urma aparitiei avioanelor cu jet la inceputul razboiului. Oricum a ramas in serviciu in unele forte aeriene pana la inceputul anilor '80. Asa cum a fost destul de ieftin de produs, Mustangul a fost un avion rapid, bine facut si durabil. Versiunea definitiva, P-51D, era propulsata de motorul Packard V-1650, o versiune in doua trepte si doua viteze supraincarcata a legendarului motor Rolls-Royce Merlin, si a fost inarmat cu sase mitraliere 12.7 mm M2 Browning. Dupa al doilea razboi mondial si razboiul din Korea, multe Mustanguri au fost convertite pentru uz civil, in special pentru curse aeriene.

Mitsubishi A6M5

Tip: Avion de vanatoare cu un singur loc
Producator: Mitsubishi
Performante: Viteza maxima 660 km/h si de croaziera de 585 km/h la 6000 m; plafon de serviciu 11740 m. Raza de actiune operationala: 1922 km cu combustibilul intern.
Greutate: Gol 1876 kg cu o greutate de decolare de 2733 kg.
Dimensiune: Anvergura 11 m; lungime 9.12 m; inaltime 3.51 m; suprafata aripilor 22.44 m patrati.
Armament: 2× 7.7 mm mitraliere Type 97 montate in radiatorul motorului, cu 500 de lovituri pentru fiecare arma (adica suficienta munitie pentru 30 de secunde de tragere), 2× 20 mm tunuri Type 99 in aripi, cu 60 de lovituri pentru fiecare (adica pentru aproximativ 7 secunde de foc continuu). Deasemenea dispunea si de doua variante de echipare cu bombe: 2× 60 kg sau 2× fixed 250 kg pentru atacuri kamikaze.
Variante: A6M1, Type 0 (prototipul aparut in martie 1939), A6M2 Type 0 Model 11, Model 21, A6M3 Type 0 Model 22, Model 32, A6M4 Type 0 Model 41, A6M5 Type 0 Model 52, A6M6c Type 0 Model 53c, A6M7 Type 0 Model 63, A6M8 Type 0 Model 64.
Operatori: Japonia, Tailanda.

Observatie: Mitsubishi A6M5 52, cunoscut mai pe larg sub numele de Zero Fighter, este un avion de lupta japonez din al II-lea razboi mondial care a contribuit si la atacul nimicitor din Pearl Harbor.

Atunci cand a fost introdus, la inceputul celui de-al doilea razboi mondial, Zero era cel mai bun vanator gazduit pe portavioane din lume, combinand o excelenta manevrabilitate cu o foarte mare raza de actiune. La inceputul operatiunilor de lupta, Zero-ul a castigat un legendar renume de "dogfighter", dar in 1942, noile tactici si tehnici de lupta le-au permis pilotilor aliati sa se angajeze in lupta cu Zer-ul in termeni mai apropiati. Desi Mitsubishi A6M a fost depasit in jurul anului 1944, a ramas in productie. In timpul ultimilor ani ai razboiului din Pacific, Zero a fost utilizat frecvent in misiuni de tip kamikaze.